Biblia într-un an: plan de citire

¹Întru început au făcut Dumnezeu cerul și pământul.

²Și pământul erà nevăzut și netocmit și întunerec erà deasupra adâncului; și Duhul lui Dumnezeu se purtà pre deasupra apei.

³Și au zis Dumnezeu: să se facă lumină și s’a făcut lumină.

⁴Și au văzut Dumnezeu lumina că este bună; și au despărțit Dumnezeu între lumină și între întunerec.

⁵Și au numit Dumnezeu lumina ziuă și întunerecul l-au numit noapte. Și s’a făcut seară și s’a făcut dimineață; zi una.

⁶Și au zis Dumnezeu să se facă tărie în mijlocul apei; și să fie despărțind apă de apă; și s’a făcut așà.

⁷Și au făcut Dumnezeu tăria; și au despărțit Dumnezeu între apa, care erà supt tărie și între apa care erà deasupra tăriei.

⁸Și au numit Dumnezeu tăria cer; și au văzut Dumnezeu că este bine; și s’a făcut seară și s’a făcut dimineață; ziua a doua.

⁹Și au zis Dumnezeu: să se adune apa cea de supt cer într’o adunare, și să se arate uscatul; și s’a făcut așà; și s’a adunat apa cea de supt cer întru adunările sale; și s’a arătat uscatul.

¹⁰Și au numit Dumnezeu uscatul pământ și adunările apelor le-au numit mări; și au văzut Dumnezeu că este bine.

¹¹Și au zis Dumnezeu: să răsară pământul iarbă verde, care să semene sămânță după fel și după asemănare, și pom roditor, care să facă rod, căruia să fie sămânța lui într’însul după fel pre pământ; și s’a făcut așà.

¹²Și a dat din sine pământul iarbă verde, care seamănă sămânță după fel și după asemănare; și pom roditor, care face rod, a căruia sămânța lui este într’însul după fel pre pământ; și au văzut Dumnezeu că este bine.

¹³Și s’a făcut seară și s’a făcut dimineață; ziua a treia.

¹⁴Și au zis Dumnezeu: să se facă luminători întru tăria cerului, ca să lumineze pre pământ și să desparță între zi și între noapte. Și să fie spre semne și spre vremi și spre zile și spre ani.

¹⁵Și să fie spre luminare întru tăria cerului, ca să lumineze pre pământ și s’a făcut așà.

¹⁶Și au făcut Dumnezeu doi luminători mari: luminătorul cel mai mare spre stăpânirea zilei; iară luminătorul cel mai mic spre stăpânirea nopții și stelele.

¹⁷Și i-au pus pre ei Dumnezeu întru tăria cerului, ca să lumineze pre pământ.

¹⁸Și să stăpânească preste zi și preste noapte și să desparță între lumină și între întunerec; și au văzut Dumnezeu că este bine.

¹⁹Și s’a făcut seară și s’a făcut dimineață; ziua a patra.

²⁰Și au zis Dumnezeu: să scoață apele vietăți cu suflete vii și pasări sburătoare pre pământ supt tăria cerului; și s’a făcut așà.

²¹Și au făcut Dumnezeu chiții cei mari și tot sufletul vietăților, ce se târăsc, care le-au scos apele după felul lor; și toată pasărea sburătoare după fel; și au văzut Dumnezeu că sunt bune.

²²Și le-au binecuvântat Dumnezeu, zicând: creșteți și vă înmulțiți și umpleți apele mării, și cele sburătoare să se înmulțească pre pământ.

²³Și s’a făcut seară, și s’a făcut dimineață; ziua a cincea.

²⁴Și au zis Dumnezeu: să scoață pământul suflet viu după fel de cele cu patru picioare și de cele ce se târăsc și hiare pre pământ după fel; și s’a făcut așà.

²⁵Și au făcut Dumnezeu hiarele pământului după felul lor și dobitoacele după felu! lor și toate cele ce se târăsc pre pământ după felul lor; și au văzut Dumnezeu că sunt bune.

²⁶Și au zis Dumnezeu: să facem om după chipul nostru și după asemănare; și să stăpânească peștii mării și pasările cerului și dobitoacele și tot pământul și toate vietățile cele ce se târăsc pre pământ.

²⁷Și au făcut Dumnezeu pre om, după chipul lui Dumnezeu l-au făcut pre dânsul, bărbat și femee i-au făcut pre ei.

²⁸Și i-au binecuvântat pre ei Dumnezeu zicând: creșteți și vă înmulțiți și umpleți pământul; și-l stăpâniți pre el și stăpâniți peștii mării și pasările cerului și toate dobitoacele și tot pământul și toate vietățile, care se târăsc pre pământ.

²⁹Și au zis Dumnezeu: iată am dat vouă toată iarba, ce face sămânță de semănat, care este deasupra a tot pământul; și tot pomul, care are întru sine rod cu sămânță de semănat, va fi vouă de mâncare.

³⁰Și tuturor hiarelor pământului și tuturor pasărilor cerului și tuturor vietăților, ce se târăsc pre pământ, care au întru sine suflare de vieață, și toată iarba verde de mâncare; și s’a făcut așà.

³¹Și au văzut Dumnezeu toate câte au făcut și iată erau bune foarte; și s’a făcut seară și s’a făcut dimineață; ziua a șasea.

¹Și s’au săvârșit cerul și pământul și toată podoaba lor.

²Și au săvârșit Dumnezeu în ziua a șasea lucrurile sale, care au făcut; și s’au odihnit în ziua a șaptea de toate lucrurile sale, care au făcut.

³Și au binecuvântat Dumnezeu ziua a șaptea și o au sfințit pre ea; că întru aceea s’au odihnit de toate lucrurile sale, care au început Dumnezeu a face.

⁴Aceasta este cartea facerii cerului și a pământului, când și în care zi au făcut Domnul Dumnezeu cerul și pământul.

⁵Și toată verdeața câmpului mai înainte de ce s’a făcut pre pământ și toată iarba țarinii mai înainte de ce a răsărit, că nu dedese Dumnezeu ploaie pre pământ și om nu erà, care să-l lucreze pre dânsul.

⁶Și izvor ieșeà din pământ și adăpà toată fața pământului.

⁷Și au făcut Dumnezeu pre om, țărână luând din pământ și au suflat în fața lui suflare de vieață și s’a făcut omul cu suflet viu.

⁸Și au sădit Dumnezeu Raiu în Edem către răsărit; și au pus acolo pre omul pre care l-au făcut.

⁹Și au făcut Dumnezeu să răsară încă din pământ tot pomul frumos la vedere și bun la mâncare; și pomul vieții în mijlocul Raiului și pomul științii binelui și al răului.

¹⁰Și rîu ieșeà din Edem, ca să ude Raiul, care de acolo se împarte în patru rîuri.

¹¹Numele unuia Fison: acesta încunjură tot pământul Evilatului; acolo este aur.

¹²Și aurul pământului aceluia este bun, și acolo este rubin și piatră verde.

¹³Și numele rîului celui de al doilea Gheon: acesta încunjură tot pământul Etiopiei.

¹⁴Și rîul cel de al treilea Tigru: acesta curge spre Asiria. Iară rîul al patrulea Eufrat.

¹⁵Și au luat Domnul Dumnezeu pre omul, pre carele l-au făcut și l-au pus în Raiul desfătării să-l lucreze și să-l păzească.

¹⁶Și au poruncit Domnul Dumnezeu lui Adam, zicând: din tot pomul, care este în Raiu să mănânce;

¹⁷Iară din pomul științii binelui și al răului să nu mâncați dintr’însul, că ori în ce zi veți mâncà din el cu moarte veți murì.

¹⁸Și au zis Domnul Dumnezeu: nu este bine să fie omul singur, să-i facem ajutor asemenea lui.

¹⁹Și au făcut Dumnezeu încă din pământ toate hiarele țarinii și toate pasările cerului, și le-au adus la Adam să vază, ce nume le va pune; și tot sufletul viu, cum l-a numit Adam, acesta este numele lui.

²⁰Și a pus Adam nume tuturor dobitoacelor și tuturor pasărilor cerului și tuturor hiarelor pământului; iară lui Adam nu s’a aflat ajutor asemenea lui.

²¹Și au pus Dumnezeu somn în Adam și a adormit; și au luat o coastă dintru ale lui și au plinit cu carne locul ei.

²²Și au făcut Dumnezeu coasta, care o au luat din Adam, muere, și o au adus pre ea la Adam.

²³Și a zis Adam: iată acum os din oasele mele și trup din trupul meu, aceasta se va chemà femee, pentru că din bărbatul său s’a luat.

²⁴Pentru aceea va lăsà omul pre tatăl său și pre muma sa și se va lipì de femeia sa și vor fi amândoi un trup.

²⁵Și erau amândoi goli și Adam și femeea lui, și nu se rușinau.

¹Iară șarpele erà mai înțelept de cât toate hiarele cele de pre pământ, care le-au făcut Domnul Dumnezeu; și a zis șarpele către femee: ce este, că au zis Dumnezeu să nu mâncați din tot pomul Raiului?

²Și a zis femeea către șarpe: din tot pomul care este în Raiu mâncăm.

³Iară din rodul pomului, care este în mijlocul Raiului au zis Dumnezeu: să nu mâncați dintr’însul, nici să vă atingeți de dânsul, ca să nu muriți.

⁴Și a zis șarpele către femee: nu veți murì cu moarte.

⁵Că știe Dumnezeu, că ori în ce zi veți mâncà dintr’însul, se vor deșchide ochii voștri și veți fi ca niște dumnezei cunoscând binele și răul.

⁶Și a văzut femeea, că bun este pomul la mâncare și plăcut ochilor la vedere, și cum că frumos este a cunoaște; și luând din rodul lui a mâncat și a dat și bărbatului său și a mâncat cu dânsa.

⁷Și li s’au deșchis ochii amândurora și au cunoscut că erau goli; și au cusut frunze de smochin și ș’au făcut acoperemânturi împrejurul trupului.

⁸Și au auzit glasul Domnului Dumnezeu umblând prin Raiu după amieazăzi, și s’au ascuns Adam și femeea lui de către fața Domnului Dumnezeu între pomii Raiului.

⁹Și au strigat Domnul Dumnezeu pre Adam și au zis lui: Adame, unde ești?

¹⁰Iar el a zis: glasul tău am auzit umblând prin Raiu și m’am temut, că gol sunt și m’am ascuns.

¹¹Și i-au zis Dumnezeu: cine ți-a spus ție că ești gol? fără numai că ai mâncat din pomul, din carele ți-am poruncit numai dintru acesta să nu mănânci.

¹²Și a zis Adam: muerea care mi-ai dat să fie cu mine, aceea mi-a dat din pom și am mâncat.

¹³Și au zis Domnul Dumnezeu muerii: de ce ai făcut aceasta? Și a zis muerea: șarpele m’a amăgit și am mâncat.

¹⁴Și au zis Domnul Dumnezeu șarpelui: pentrucă ai făcut aceasta, blestemat să fii tu din toate dobitoacele și din toate hiarele pământului; pre pieptul tău și pre pântece te vei târî și pământ vei mâncà în toate zilele vieții tale.

¹⁵Vrăjmășie voiu pune între tine și între femee și între sămânța ta și între sămănța ei; acela va păzì capul tău și tu vei păzì călcâiul lui.

¹⁶Muerii au zis: înmulțind voiu înmulțì necazurile tale și suspinul tău, în dureri vei naște fii și spre bărbatul tău va fi întoarcerea ta; și el te va stăpânì.

¹⁷Iară lui Adam au zis: pentru că ai ascultat glasul femeii tale și ai mâncat din pomul, din care ți-am poruncit ție, numai dintru acela să nu mănânci, și ai mâncat dintr’însul, blestemat să fie pământul întru lucrurile tale; întru necazuri vei mâncà dintr’însul în toate zilele vieții tale.

¹⁸Spini și pălămidă va răsărì ție, și vei mâncà iarba pământului.

¹⁹Întru sudoarea feții tale vei mâncà pâinea ta, până când te vei întoarce în pământ din care ești luat: că pământ ești și în pământ te vei întoarce.

²⁰Și a pus Adam numele femeii sale Eva, adică Vieață, pentrucă ea este mumă tuturor celor vii.

²¹Și au făcut Domnul Dumnezeu lui Adam și femeii lui îmbrăcăminte de piele și i-au îmbrăcat pre ei.

²²Și au zis Dumnezeu: iată Adam s’a făcut ca unul din noi cunoscând binele și răul! Și acum, ca nu cumvà să’și tinză mâna sa și să ia din pomul vieții și să mănânce și să trăească în veci,

²³L-au scos pre el Domnul Dumnezeu din Raiul desfătării, ca să lucreze pământul din care s’a luat.

²⁴Și au scos Domnul Dumnezeu afară pre Adam și l-au pus pre el în preajma Raiului desfătării; și au pus Heruvimi și sabie de foc învârtitoare, ca să păzească calea pomului vieții.