O binecuvântare surprinzătoare

¹Iar văzând pre noroade, s’au suit în munte; și șezând el, au venit către dânsul ucenicii lui,

²Și deschizându’și gura sa, îi învățà pre ei, zicând:

³Fericiți cei săraci cu duhul, că acelora este împărăția cerurilor.

⁴Fericiți cei ce plâng, că aceia se vor mângâià.

⁵Fericiți cei blânzi, că aceia vor moștenì pământul.

⁶Fericiți cei ce flămânzesc și însetoșează de dreptate, că aceia se vor săturà.

⁷Fericiți cei milostivi, că aceia se vor miluì.

⁸Fericiți cei curați cu inima, că aceia vor vedeà pre Dumnezeu.

⁹Fericiți făcătorii de pace, că aceia fiii lui Dumnezeu se vor chemà.

¹⁰Fericiți cei izgoniți pentru dreptate, că acelora este împărăția cerurilor.

¹¹Fericiți veți fì când vă vor ocărî pre voi și vă vor gonì și vor zice tot cuvântul rău împrotiva voastră, mințind pentru mine.

¹²Bucurați-vă și vă veseliți, că plata voastră multă este în ceruri; că așà au gonit pre prorocii cei mai înainte de voi.