Matei 27

¹Iar dacă s’a făcut ziuă, sfat au făcut toți Arhiereii și bătrânii norodului asupra lui Iisus, ca să’l omoare pre el.

²Și legându’l pre dânsul, l-au dus și l-au dat domnului Pilat din Pont.

³Atunci văzând Iuda cel ce l-a vândut pre el, că s’a judecat spre moarte, căindu-se, a întors cei treizeci de arginți arhiereilor și bătrânilor, zicând:

⁴Greșit-am de am vândut sânge nevinovat. Iar ei au zis: ce este nouă? Tu vei vedeà.

⁵Și aruncând arginții în biserică, s’a dus de acolo; și mergând, s’a spânzurat.

⁶Iar Arhiereii luând arginții, au zis: nu se cuvine a’i pune pre aceștia în corvană, de vreme ce preț de sânge este.

⁷Și sfat făcând, au cumpărat cu ei țarina olarului, pentru îngroparea streinilor.

⁸Pentru aceea s’a numit țarina aceea, țarina sângelui, până în ziua de astăzi.

⁹Atunci s’a împlinit ceea ce s’a zis prin prorocul Ieremia, ce zice: și au luat treizeci de arginți, prețul celui prețuit, care s’a prețuit de fiii lui Israil.

¹⁰Și i-au dat pre ei pre țarina olarului, precum mi-au spus mie Domnul.

¹¹Iar Iisus stà înaintea dregătorului; și l-a întrebat pre el dregătorul, zicând: tu ești împăratul Iudeilor? Iar Iisus au zis lui: tu zici.

¹²Și când grăiau asupra lui Arhiereii și bătrânii, nimic nu răspundeà.

¹³Atunci a zis Pilat lui: nu auzi câte mărturisesc asupra ta?

¹⁴Și nu i-au răspuns lui la nici un cuvânt, cât se mirà dregătorul foarte.

¹⁵Iar la praznic aveà obiceiu dregătorul să sloboziască norodului un vinovat, pre care vreau ei.

¹⁶Și aveau atunci un vinovat vestit, ce se numià Varavà.

¹⁷Deci, adunându-se ei, a zis lor Pilat: pre care voiți să vă slobozesc vouă? Pre Varavà sau pre Iisus ce se zice Hristos?

¹⁸Că știa, că pentru pizmă l-au dat pre el.

¹⁹Și șezând el pre scaun la judecată, a trimis la dânsul muierea lui, zicând: nimic ție și dreptului acestuia, că multe am pătimit astăzi în vis pentru dânsul.

²⁰Iar Arhiereii și bătrânii au îndemnat pre noroade ca să ceară pre Varavà, iar pre Iisus să’l piarză.

²¹Și răspunzând dregătorul, a zis lor: pre care voiți dintr’amândoi să vă slobozesc vouă? Iar ei au zis: pre Varavà.

²²Zis-a lor Pilat: dar ce voiu face lui Iisus, ce se zice Hristos? Zis-au lui toți: să se răstignească!

²³Iar dregătorul a zis: dar ce rău a făcut? Iar ei mai vârtos strigau, zicând: să se răstignească!

²⁴Deci văzând Pilat că nimic nu folosește, ci mai multă gâlceavă se face, luând apă și-a spălat mâinile înaintea norodului, zicând: nevinovat sunt de sângele dreptului acestuia; voi veți vedeà.

²⁵Și răspunzând tot norodul, a zis: sângele lui asupra noastră și asupra feciorilor noștri.

²⁶Atunci le-a slobozit lor pre Varavà, iar pre Iisus bătându’l, l-a dat să se răstignească.

²⁷Atunci ostașii dregătorului ducând pre Iisus în divan, adunat-au la dânsul toată mulțimea ostașilor.

²⁸Și desbrăcându’l pre el, l-au îmbrăcat cu hlamidă roșie.

²⁹Și împletind cunună de spini, au pus în capul lui, și trestie în dreapta lui; și îngenunchind înaintea lui, își băteau joc de el, zicând: bucură-te împăratul Iudeilor!

³⁰Și scuipând asupra lui, au luat trestia, și’l băteau pre el preste cap.

³¹Și dacă l-au batjocorit pre dânsul, au desbrăcat de pre el hlamida și l-au îmbrăcat în hainele sale, și l-au dus pre dânsul să’l răstignească.

³²Iar ieșind afară, au aflat pre un om chirinean, anume Simon; pre acesta l-au silit să ducă crucea lui.

³³Și venind la locul ce se numește Golgota, care se zice: locul căpățânei,

³⁴I-au dat lui să beà oțet amestecat cu fiere, și gustând, nu vrea să beà.

³⁵Iar după ce l-au răstignit pre el, au împărțit hainele lui, puind sorti, ca să se plinească ceea ce s’a zis de prorocul: împărțit-au hainele mele loruși, și pentru cămașa mea au aruncat sorți.

³⁶Și șezând, îl păziau pre el acolo.

³⁷Și au pus deasupra capului lui, vina lui scrisă: Acesta este Iisus împăratul Iudeilor.

³⁸Atunci au răstignit împreună cu dânsul doi tâlhari, unul deadreapta și altul deastânga.

³⁹Iar cei ce treceau îl huliau pre dânsul, clătind cu capetele sale și zicând:

⁴⁰Cela ce strici Biserica și în trei zile o zidești, mântuește-te pre tine însuți; de ești Fiul lui Dumnezeu, pogoară-te de pre cruce.

⁴¹Așijderea încă și Arhiereii batjocorindu’l, împreună cu Cărturarii și cu bătrânii și cu Fariseii, ziceau:

⁴²Pre alții au mântuit, iar pre sine nu poate să se mântuiască? De este împărat al lui Israil, pogoare-se acum de pre cruce, și să credem într’însul.

⁴³Nădăjduià spre Dumnezeu; izbăvească’l acum pre dânsul, de îl voește pre el; că au zis, că Fiul lui Dumnezeu sunt.

⁴⁴Așijderea și tâlharii, cei ce erau împreună cu el răstigniți, îl ocărau pre el.

⁴⁵Iar dela al șaselea ceas, întunerec s’a făcut preste tot pământul până la al nouălea ceas.

⁴⁶Iar în ceasul al nouălea au strigat Iisus cu glas mare, zicând: „Ilì, Ilì, lamà savahtanì?“ Adecă: Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, căci m’ai lăsat?

⁴⁷Iar oarecari din cei ce stau acolo auzind, ziceau: pre Ilie strigă acesta.

⁴⁸Și îndată alergând unul dintr’înșii, și luând un burete l-a umplut de oțet, și puindu’l într’o trestie l-a adăpat pre el.

⁴⁹Iar ceilalți ziceau: lasă să vedem, au venì-va Ilie să’l mântuiască pre el?

⁵⁰Iar Iisus iarăș strigând cu glas mare, și-au dat Duhul.

⁵¹Și iată catapeteasma Bisericei s’a rupt în două, de sus până jos, și pământul s’a cutremurat și pietrile s’au despicat,

⁵²Și mormânturile s’au deschis, și multe trupuri ale sfinților ce adormiseră s’au sculat.

⁵³Și ieșind din mormânturi, după învierea lui, au venit în sfânta cetate și s’au arătat multora.

⁵⁴Iar sutașul și cei ce erau împreună cu el păzind pre Iisus, văzând cutremurul și cele ce s’au făcut, s’au înfricoșat foarte, zicând: adevărat Fiu al lui Dumnezeu a fost acesta.

⁵⁵Și erau acolo și muieri multe, de departe privind, care merseseră după Iisus din Galileea, slujind lui;

⁵⁶Între care erà Maria Magdalina și Maria muma lui Iacov și a lui Iosì, și muma fiilor lui Zevedei.

⁵⁷Iar făcându-se seară, a venit un om bogat din Artmateea, numele lui Iosif, care și el fusese ucenic al lui Iisus.

⁵⁸Acesta venind la Pilat, a cerut trupul lui Iisus. Atunci Pilat a poruncit să se deà trupul.

⁵⁹Și luând Iosif trupul, l-a înfășurat în giulgiu curat,

⁶⁰Și l-a pus pre el într’un mormânt nou al său, pre care îl săpase în piatră; și prăvălind o piatră mare pre ușà mormântului, s’a dus.

⁶¹Și erau acolo Maria Magdalina și cealaltă Marie, șezând în preajma mormântului.

⁶²Iar a doua zi, care este după vineri, s’au adunat Arhiereii și Fariseii la Pilat,

⁶³Zicând: Doamne, adusu-ne-am aminte că înșelătorul acela au zis, încă fiind viu: după trei zile mă voiu sculà.

⁶⁴Deci, poruncește să se întăriască mormântul până a treia zi; nu cumvà venind ucenicii lui noaptea să’l fure pre el și să zică norodului că s’a sculat din morți; și va fi rătăcirea cea de apoi mai rea decât cea dintâiu.

⁶⁵Zis-a lor Pilat: aveți custodie; mergeți de întăriți cum știți.

⁶⁶Iar ei mergând au întărit mormântul, pecetluind piatra, împreună cu custodia.