Matei 4

¹Atunci dus a fost Iisus în pustie de Duhul, ca să se ispitească de diavolul.

²Și postind patruzeci de zile și patruzeci de nopți, după aceea au flămânzit.

³Și venind la dânsul ispititorul a zis: de ești Fiul lui Dumnezeu, zì ca pietrile acestea să se facă pâini.

⁴Iar el răspunzând au zis: scris este: nu numai cu pâine va trăì omul, ci cu tot graiul ce iese din gura lui Dumnezeu.

⁵Atunci l-a dus pre el diavolul în sfânta cetate și l-a pus pre el pe aripa bisericei.

⁶Și a zis lui: de ești Fiul lui Dumnezeu, aruncă-te pre sineți jos, că scris este: Îngerilor săi va poruncì pentru tine, și pre mâini te vor ridicà, ca nu cumvà să împiedici de piatră piciorul tău.

⁷Și au zis Iisus lui: iarăși scris este: să nu ispitești pre Domnul Dumnezeul tău.

⁸Apoi l-a dus pre dânsul diavolul într’un munte înalt foarte, și i-a arătat lui toate împărățiile lumei și slava lor;

⁹Și i-a zis lui: acestea toate le voiu dà ție, dacă căzând te vei închinà mie.

¹⁰Atunci au zis Iisus lui: mergi înapoia mea, satano, că scris este: Domnului Dumnezeului tău să te închini și lui unuia să’i slujești.

¹¹Atunci l-a lăsat pre el diavolul, și iată îngerii au venit la dânsul și slujiau lui.

¹²Iar auzind Iisus că Ioan a fost prins, s’au dus în Galileea;

¹³Și lăsând Nazaretul, au venit și au locuit în Capernaum, lângă mare, în hotarele Zavulonului și ale Neftalimului,

¹⁴Ca să se plinească ceea ce s’a zis prin Isaia prorocul, care zice:

¹⁵Pământul Zavulonului și pământul Neftalimului, spre mare dincolo de Iordan, Galileea neamurilor;

¹⁶Norodul cel ce ședeà întru întunerec a văzut lumină mare, și celor ce ședeau în laturea și în umbra morței, lumină a răsărit lor.

¹⁷De atunci au început Iisus a propovedui și a zice: pocăiți-vă, că s’a apropiat împărăția cerurilor.

¹⁸Și umblând Iisus pre lângă marea Galileei, au văzut pre doi frați: pre Simon ce se numește Petru și pre Andrei fratele lui, aruncându’și mreaja în mare, că erau pescari,

¹⁹Și au zis lor: veniți după mine, și vă voiu face pre voi vânători de oameni.

²⁰Iar ei îndată lăsându’și mrejele au mers după dânsul.

²¹Și de acolo mai înainte mergând, au văzut pre alți doi frați: pre Iacov al lui Zevedei și pre Ioan fratele lui, în corabie cu Zevedei tatăl lor, cârpindu’și mrejele lor; și i-au chemat pre dânșii.

²²Iar ei îndată lăsând corabia și pre Zevedei tatăl lor, au mers după dânsul.

²³Și au străbătut Iisus toată Galileea, învățând în adunările lor și propoveduind Evanghelia împărăției și tămăduind toată boala și toată neputința întru norod.

²⁴Și a ieșit vestea lui în toată Siria, și aduceau către dânsul pre toți cei ce pătimeau rău cu feluri de boale, și pre cei ce se țineau de chinuri, și pre cei îndrăciți și lunatici, și pre cei slăbănogi, și îi vindecà pre ei.

²⁵Și au mers după dânsul noroade multe din Galileea și din Decapole și din Ierusalim și din Iudeea și din ceea parte de Iordan.