Ioan 16

¹Acestea am grăit vouă, ca să nu vă smintiți.

²Scoate-vă-vor pre voi din sinagoguri; și va venì vremea, ca tot cel ce va ucide pre voi, să i se pară că aduce slujbă lui Dumnezeu.

³Și acestea vor face vouă, că n’au cunoscut pre Tatăl, nici pre mine.

⁴Ci acestea am grăit vouă, ca dacă va venì vremea, să vă aduceți aminte de ele că eu am spus vouă. Și acestea vouă din început n’am spus, căci cu voi eram.

⁵Iar acum merg la cela ce m’au trimes pre mine, și nimeni din voi nu mă întreabă: unde mergi?

⁶Ci căci acestea am grăit vouă, întristarea a umplut inima voastră.

⁷Ci eu adevărul zic vouă: de folos este vouă ca să mă duc eu; că de nu mă voiu duce eu, Mângâitorul nu va venì la voi, iar de mă voiu duce, îl voiu trimete pre el la voi.

⁸Și viind acela, va vădì lumea de păcat și de dreptate și de judecată.

⁹De păcat, căci nu cred întru mine;

¹⁰Iar de dreptate, căci la Tatăl meu merg, și nu mă veți mai vedeà pre mine;

¹¹Iar de judecată, căci Stăpânitorul lumei acesteea s’a judecat.

¹²Încă multe am a zice vouă, ci nu puteți a le purtà acum.

¹³Iar când va venì acela, Duhul adevărului, va povățuì pre voi la tot adevărul, că nu va grăì dela sine; ci câte va auzì, va grăì, și cele viitoare va vestì vouă.

¹⁴Acela pre mine mă va slăvì; că dintr’al meu va luà și va vestì vouă.

¹⁵Toate câte are Tatăl, ale mele sunt; pentru aceasta am zis, că dintr’al meu va luà și va vestì vouă.

¹⁶Puțin și nu mă veți vedeà, și iarăș puțin și mă veți vedeà, că eu merg la Tatăl.

¹⁷Deci au zis unii din ucenicii lui între sine: ce este aceasta ce zice nouă: puțin și nu mă veți vedeà, și iarăș puțin și mă veți vedeà, și, cum că eu merg la Tatăl meu?

¹⁸Deci ziceau: ce este aceasta ce zice: puțin? Nu știm ce grăiește.

¹⁹Deci au cunoscut Iisus că vreau să’l întrebe pre el și au zis lor: de aceasta vă întrebați între voi căci am zis: puțin și nu mă veți vedeà; și iarăș puțin și mă veți vedeà?

²⁰Amin, amin grăiesc vouă, că voi veți plânge și vă veți tânguì, iar lumea se va bucurà, și voi vă veți întristà, ci întristarea voastră întru bucurie se va întoarce.

²¹Femeia când naște, întristare are, căci a sosit ceasul ei; iar dacă naște copilul, nu’și mai aduce aminte de scârbă, pentru bucuria, căci s’a născut om în lume.

²²Deci și voi, întristare acum aveți, ci iarăș vă voiu vedeà pre voi, și se va bucurà inima voastră, și bucuria voastră nimeni nu o va luà dela voi.

²³Și într’acea zi pre mine nu mă veți întrebà nimic. Amin, amin grăiesc vouă: orice veți cere dela Tatăl întru numele meu, va dà vouă.

²⁴Până acum n’ați cerut nimic întru numele meu; cereți și veți luà, ca bucuria voastră să fie deplin.

²⁵Acestea în pilde am grăit vouă, ci va venì ceasul când nu voiu mai grăì în pilde vouă, ci arătat pentru Tatăl voiu vestì vouă.

²⁶Într’acea zi în numele meu veți cere, și nu zic vouă, că eu voiu rugà pre Tatăl pentru voi;

²⁷Că însuș Tatăl iubește pre voi, căci voi pre mine m’ați iubit, și ați crezut că eu dela Dumnezeu am ieșit.

²⁸Ieșit-am dela Tatăl și am venit în lume; iarăș las lumea și merg la Tatăl.

²⁹Zis-au lui ucenicii: iată acum arătat grăiești și nici o pildă nu zici.

³⁰Acum știm că știi toate și nu’ți trebue ca să te întrebe cinevà; prin aceasta credem că dela Dumnezeu ai ieșit.

³¹Răspuns-au lor Iisus: acum credeți?

³²Iată vine ceasul și acum a sosit, ca să vă risipiți fiecare la ale sale și pre mine singur mă veți lăsà; dar nu sunt singur, că Tatăl meu cu mine este.

³³Acestea am grăit vouă, ca întru mine pace să aveți. În lume necaz veți aveà; ci îndrăzniți, eu am biruit lumea.