Marca 8

¹În zilele acelea fiind norod mult foarte și neavând ce mâncà, chemând Iisus pre ucenicii săi, le-au zis lor:

²Milă’mi este de norod, că iată trei zile sunt de când așteaptă lângă mine și n’au ce mâncà.

³Și de’i voiu slobozì pre dânșii flămânzi la casele lor, vor slăbì pre cale, că unii dintr’înșii au venit de departe.

⁴Și au răspuns lui ucenicii lui: de unde pre aceștia va puteà cinevà să’i sature de pâine, aici în pustie?

⁵Și i-au întrebat pre ei: câte pâini aveți? Iar ei au zis: șapte.

⁶Și au poruncit norodului să șază pre pământ; și luând pre cele șapte pâini, mulțumind au frânt și au dat ucenicilor săi ca să le pună înainte; și le-au pus înaintea norodului.

⁷Și aveau și puțini peștișori, și binecuvântând, au zis să’i pună și pre aceia înaintea lor.

⁸Și au mâncat și s’au săturat; și au luat rămășițe de sfărâmituri șapte coșnițe.

⁹Și erau cei ce mâncaseră, ca patru mii. Și i-au slobozit pre ei.

¹⁰Și îndată intrând în corabie cu ucenicii săi, au venit în părțile Dalmanutei.

¹¹Și au ieșit Fariseii și au început a se întrebà cu dânsul, cerând dela dânsul semn din cer, ispitindu’l pre el.

¹²Și suspinând cu duhul său au zis: pentru ce neamul acesta semn cere? Amin zic vouă: nu se va dà semn neamului acestuia.

¹³Și lăsându’i pre dânșii, au intrat iarăș în corabie și au trecut de ceea parte.

¹⁴Și ucenicii lui uitaseră să ià pâine, și mai mult decât o pâine n’aveau cu dânșii în corabie.

¹⁵Și le-au poruncit lor, zicând: căutați de vă păziți de aluatul Fariseilor și de aluatul lui Irod.

¹⁶Și cugetau întru sine, unul către altul zicând: că pâine n’avem;

¹⁷Iar Iisus cunoscând, au zis lor: drept ce cugetați că pâine n’aveți? Încă nu înțelegeți, nici pricepeți? Încă împietrită aveți inima voastră?

¹⁸Ochi având, nu vedeți? Și urechi având, n’auziți? Și nu vă aduceți aminte,

¹⁹Când am frânt pre cele cinci pâini la cele cinci mii, câte coșuri pline de sfărâmituri ați luat? Zis-au ei lui: douăsprezece.

²⁰Și când pre cele șapte la cele patru mii, câte coșnițe pline de sfărâmituri ați luat? Iar ei au zis, șapte.

²¹Și le-au zis lor: dar cum încă nu înțelegeți?

²²Și au venit în Vitsaida, și i-au adus lui un orb, și l-au rugat pre el ca să se atingă de dânsul.

²³Și apucând pre orbul de mână l-au scos pre el afară din sat; și scuipind pre ochii lui, și punându’și mâinile pre el, l-au întrebat de vede cevà.

²⁴Și ridicându’și ochii a zis: văd oamenii ca copacii umblând.

²⁵După aceasta iarăș și-au pus mâinile pre ochii lui, și l-au făcut de a văzut, și s’a îndreptat și a văzut luminat pre toți.

²⁶Și l-au trimis pre el la casa sa, zicând: nici în sat să intri, nici să spui cuivà în sat.

²⁷Și au ieșit Iisus și ucenicii lui în satele Chesariei lui Filip; și pre cale au întrebat pre ucenicii săi, zicând lor: cine zic oamenii că sunt eu?

²⁸Iar ei au răspuns: Ioan Botezătorul; și alții, Ilie; iar alții, unul din proroci.

²⁹Și el le-au zis lor: dar voi cine ziceți că sunt eu? Și răspunzând Petru a zis lui: tu ești Hristosul.

³⁰Și i-au oprit pre ei ca să nu spună nimănui pentru dânsul.

³¹Și au început a’i învățà pre ei, că se cuvine Fiul Omului multe a pătimì, și a se defăimà de bătrâni și de Arhierei și de Cărturari, și a se omorî, și după trei zile a învià.

³²Și de față cuvântul acesta grăià. Și apucându’l pre el Petru, a început a’i stà lui împrotivă.

³³Iar el întorcându-se și căutând spre ucenicii săi, au certat pre Petru, zicând: mergi înapoia mea satano, că nu cugeți cele ce sunt ale lui Dumnezeu, ci cele ce sunt ale oamenilor.

³⁴Și chemând la sine pre norod împreună cu ucenicii săi, au zis lor: cela ce voiește să vină după mine, să se lepede de sine, și să’și ià crucea sa, și să’mi urmeze mie.

³⁵Că cine va vreà să’și mântuiască sufletul său, pierde’l-va pre el; iar cine’și va pierde sufletul său pentru mine și pentru evanghelie, acela îl va mântuì pre el.

³⁶Că ce va folosì omului de ar dobândì lumea toată, și’și va pierde sufletul său?

³⁷Sau ce va dà omul schimb pentru sufletul său?

³⁸Că cine se va rușinà de mine și de cuvintele mele, întru acest neam preacurvar și păcătos, și Fiul Omului se va rușinà de el, când va venì întru slava Tatălui său cu sfinții Îngeri.