SCRIPTURĂ · BIBLIA 1914
Luca 13:1–35
1Și au venit oarecare întru acea vreme spuindu’i lui de Galileenii, al căror sânge Pilat l-a amestecat cu jertfele lor.
2Și răspunzând Iisus, au zis lor: au vi se pare că Galileenii aceștia mai păcătoși decât toți Galileenii au fost, căci au pătimit acestea?
3Nu, ci zic vouă: că de nu vă veți pocăi, toți așà veți pierì,
4Sau acei optsprezece, preste cari a căzut turnul în Siloam și i-a omorît, vi se pare că aceștia mai păcătoși au fost decât toți oamenii cari locuiau în Ierusalim?
5Nu, ci zic vouă: că de nu vă veți pocăì, toți așà veți pierì.
6Și ziceà pilda aceasta: oarecine aveà un smochin în viea lui sădit și a venit căutând roadă întru el și nu a aflat.
7Și a zis către vierul: iată, trei ani sunt de când viu căutând roadă în smochinul acesta, și nu aflu, taie’l pre el; pentruce și pâmântul împresoară în zadar?
8Iar el răspunzând zice lui: doamne, lasă’l pre el și într’acest an, până’l voiu săpà împrejur și voiu pune gunoi;
9Și de va face roadă, lasă’l; iar de nu îl vei tăià în anul cel viitor.
10Și era învățând întru una din sinagoguri sâmbăta.
11Și iată o muiere erà care aveà duhul neputinței de optsprezece ani, și erà gârbovă și nu puteà să se ridice în sus nicidecum.
12Iar Iisus văzându-o pre dânsa, o au chemat și au zis ei: muiere, te-ai slobozit de boala ta.
13Și și-au pus pre dânsa mâinile și îndată s’a îndreptat și slăvià pre Dumnezeu.
14Iar mai marele sinagogii mâniindu-se căci o vindecase Iisus sâmbăta, răspunzând ziceà norodului: șase zile sunt întru care se cade a lucrà; deci întru acestea viind vă vindecați, iară nu în ziua sâmbetei.
15Iar Domnul au răspuns lui și au zis: fățarnice, fiecare din voi sâmbăta au nu’și dezleagă boul său sau asinul dela iesle, și’l duce de’l adapă?
16Dar aceasta, fiică a lui Avraam fiind, pre care o a legat satana, iată de optsprezece ani, au nu se cădeà a se dezlegà din legătura aceasta în ziua sâmbetei?
17Și acestea zicând el, se rușinau toți cei ce stau împrotiva lui; și tot norodul se bucurà de toate cele slăvite ce se făceau de dânsul.
18Și ziceà: cui este asemenea împărăția lui Dumnezeu? Și cu ce o voiu asemănà pre dânsa?
19Asemenea este grăunțului de muștar, pre care luându’l omul, l-a aruncat în grădina sa, și a crescut și s’a făcut copac mare, și păsările cerului s’au sălășluit în ramurile lui.
20Iarăș au zis: cu ce voiu asemănà împărăția lui Dumnezeu?
21Asemenea este aluatului, pre care luându’l muierea, l-a ascuns în trei măsuri de făină, până s’a dospit toată.
22Și umblà prin orașe și prin sate învățând și cale făcând în Ierusalim,
23Și i-a zis oarecine lui: Doamne, au puțini sunt cei ce se mântuesc? Iar el au zis lor:
24Nevoiți-vă a intrà prin ușa cea strâmtă, că mulți, zic vouă, vor căutà să intre și nu vor puteà.
25Deci după ce se va sculà stăpânul casei, și va încuià ușa și veți începe a stà afară și a bate în ușă zicând: Doamne, Doamne, deschide nouă; și răspunzând va zice vouă: nu vă știu pre voi de unde sunteți;
26Atunci veți începe a zice: am mâncât înaintea ta și am băut și în ulițele noastre ai învățat.
27Și va zice: zic vouă, nu vă știu pre voi de unde sunteți, depărtați-vă dela mine toți lucrătorii nedreptăței.
28Acolo va fi plângerea și scârșnirea dinților, când veți vedeà pre Avraam și pre Isaac și pre Iacov, și pre toți prorocii întru împărăția lui Dumnezeu, iar pre voi scoși afară.
29Și vor venì dela răsărit și dela apus și dela amiază-noapte și dela amiazăzi și vor ședeà întru împărăția lui Dumnezeu.
30Și iată, sunt pre urmă cari vor fi întâiu, și sunt întâiu cari vor fi pre urmă.
31În ziua aceea s’au apropiat oarecari din Farisei, zicând lui: ieși și te du de aici, că Irod va să te omoare.
32Și au zis lor: mergând, spuneți vulpei aceștia: iată, scot draci și fac vindecări astăzi și mâine și a treia zi mă voiu sfârșì.
33Însă mi se cade astăzi și mâine și în cealaltă zi a merge; că nu este cu putință să piară proroc afară din Ierusalim.
34Ierusalime, Ierusalime, cel ce omori prorocii și ucizi cu pietre pre cei trimiși la tine, de câte ori am vrut să adun pre fiii tăi, cum adună găina puii săi supt aripi și nu ați voit!
35Iată, se lasă vouă casa voastră pustie, și amin grăiesc vouă: că nu mă veți vedeà de acum până va venì, când veți zice: bine este cuvântat cel ce vine întru numele Domnului.
Luca 13:1–35 · Biblia 1914 (selecție de 66 de cărți) (B1914)
Deschideți întregul capitolREFLECȚIE EDITORIALĂ · NU SCRIPTURĂ
Înainte de a merge mai departe
Isus respinge concluzia că victimele a două tragedii erau mai vinovate decât altele, chemându-i pe ascultătorii săi la pocăință. Vindecarea unei femei de mult timp aplecat peste atunci face o întrebare concretă: nu practica religioasă face loc pentru eliberare sau împiedicarea acesteia?
Citește din nou pasajul dacă vrei. Observați ce cuvânt, acțiune sau întrebare rămâne cu voi. Puteți termina o lectură fără a fi terminat de gândire despre asta.
UN MOMENT DE REFLECȚIE
Ce explicație rapidă a suferinței întrerupe Isus? Cum s-ar putea schimba o conversație dacă ai ascuns acest tip de explicație?
UN LOC PENTRU CUVINTELE TALE
Un gând de păstrat.
Salvat numai în acest browser pe acest dispozitiv. Cuvintele tale nu sunt trimise la noi. Curățarea datelor browser-ului elimină aceste note.
Scrieți câteva cuvinte când sunteți gata.
Progresul se păstrează în acest browser, separat de aplicație.