Ioan 5

¹După acestea erà praznicul Iudeiilor, și s’au suit Iisus în Ierusalim.

²Și este în Ierusalim scăldătoarea oilor, care se chiamă evreește Vitezda, cinci pridvoare având.

³Într’acelea zăceà mulțime multă de bolnavi, orbi, șchiopi, uscați, așteptând mișcarea apei.

⁴Că înger la vreme se pogorà în scăldătoare și turburà apa, și care intrà întâiu după turburarea apei, se făceà sănătos ori de ce boală erà ținut.

⁵Deci erà acolo un om, treizeci și opt de ani având în boală.

⁶Pre acesta văzându’l Iisus zăcând și cunoscând că iată multă vreme aveà, i-au zis lui: voiești să fii sănătos?

⁷Răspuns-a lui bolnavul: Doamne, om n’am, ca dacă se va turburà apa, să mă bage în scăldătoare; deci până când merg eu, altul înaintea mea se pogoară.

⁸Zis’au Iisus lui: scoală-te, ia’ți patul tău și umblă.

⁹Și îndată s’a făcut sănătos omul și și-a luat patul său și umblà; și erà într’acea zi sâmbătă.

¹⁰Deci ziceau Iudeii celui vindecat, sâmbătă este, nu se cade ție a’ți luà patul.

¹¹Răspuns-a lor: cela ce m’au făcut sănătos, acela mi-au zis: ia’ți patul tău și umblă.

¹²Deci l-au întrebat pre el: cine este omul acela ce ți-a zis: ia’ți patul tău și umblă?

¹³Iar cel vindecat nu știà cine este; că Iisus se dedese în laturi, norod fiind într’acel loc.

¹⁴După aceea l-au aflat pre el Iisus în biserică și i-au zis lui: iată că te-ai făcut sănătos, de acum să nu mai greșești, ca să nu’ți fie ție cevà mai rău.

¹⁵A mers omul acela, și a vestit Iudeilor, că Iisus este cel ce l-au făcut pre dânsul sănătos

¹⁶Și pentru aceea goniau Iudeii pre Iisus, și’l căutau pre el să’l omoare, că acestea făceà sâmbăta.

¹⁷Iar Iisus au răspuns lor: Tatăl meu până acum lucrează, și eu lucrez.

¹⁸Deci pentru aceasta mai vârtos căutau Iudeii pre el să’l omoare, că nu numai dezlegà sâmbăta, ci și pre Dumnezeu ziceà că’i este Tată, întocma pre sine făcându-se cu Dumnezeu.

¹⁹Deci au răspuns Iisus și au zis lor: amin, amin, grăiesc vouă: nu poate Fiul să facă dela sine nimic, de nu va vedeà pre Tatăl făcând, că ceale ce face el, acelea și Fiul asemenea face.

²⁰Că Tatăl iubește pre Fiul, și toate arată lui care le face el; și mai mari lucruri decât acestea va arătà lui, ca voi să vă mirați

²¹Că precum Tatăl scoală pre morți, și’i înviează, așà și Fiul pre cari voiește îl înviează.

²²Că Tatăl nu judecă pre nimeni, ci toată judecata o au dat Fiului.

²³Ca toți să cinstiască pre Fiul, precum cinstesc pre Tatăl. Cel ce nu cinstește pre Fiul, nu cinstește pre Tatăl care l-au trimis.

²⁴Amin, amin, grăiesc vouă: cela ce ascultă cuvintele mele și crede celui ce m’au trimis pre mine, are vieață veșnică și la judecată nu va venì, ci s’a mutat din moarte în vieață.

²⁵Amin, amin, grăiesc vouă, că vine ceasul și acum este, când morții vor auzì glasul Fiului lui Dumnezeu și cari vor auzì vor învià.

²⁶Că precum Tatăl are vieață întru sine, așà au dat și Fiului vieață să aibă întru sine.

²⁷Și stăpânire i-au dat lui, și judecată să facă.

²⁸Căci Fiu al Omului este, nu vă mirați de aceasta, că vine ceasul, întru care toți cei din mormânturi vor auzì glasul lui,

²⁹Și vor ieșì cei ce au făcut cele bune, întru învierea vieței; iar cei ce au făcut cele rele, întru învierea osândirei.

³⁰Nu pot să fac eu dela sine’mi nimic; precum auz, judec, și judecata mea dreaptă este; că nu caut voea mea, ci voea Tatălui celui ce m’au trimis.

³¹De mărturisesc eu pentru mine, mărturia mea nu este adevărată.

³²Altul este cel ce mărturisește pentru mine; și știu că adevărată este mărturia, care mărturisește pentru mine.

³³Voi ați trimis către Ioan, și a mărturisit adevărul.

³⁴Iar eu nu dela om iau mărturia; ci acestea grăesc, ca voi să vă mântuiți.

³⁵Acela erà făclie, care ardeà și luminà; iar voi ați voit să vă veseliți la un ceas întru lumina lui.

³⁶Iar eu am mărturie mai mare decât Ioan; că lucrurile, care mi-au dat mie Tatăl ca să le săvârșesc pre ele, aceste lucruri care eu fac, mărturisesc pentru mine, că Tatăl m’au trimis.

³⁷Și Tatăl cela ce m’au trimes, acela au mărturisit pentru mine. Nici glasul lui ați auzit vre o dată, nici chipul lui ați văzut.

³⁸Și cuvântul lui nu’l aveți rămâind întru voi; că pre care au trimis el, acestuia voi nu credeți.

³⁹Cercați scripturile, că vouă vi se pare întru dânsele a aveà vieață veșnică; și acelea sunt cele ce mărturisesc pentru mine.

⁴⁰Și nu voiți să veniți către mine, ca vieață să aveți.

⁴¹Slavă dela oameni nu iau.

⁴²Ci v’am cunoscut pre voi, că dragostea lui Dumnezeu n’aveți întru voi.

⁴³Eu am venit întru numele Tatălui meu, și nu mă primiți pre mine; de va venì altul întru numele său, pre acela veți primì.

⁴⁴Cum puteți voi să credeți, slavă unul dela altul luând, și pre slava cea dela singur Dumnezeu nu o căutați?

⁴⁵Să nu vi se pară că eu voiu pârî pre voi la Tatăl; este cela ce vă pârește pre voi, Moisì, spre care voi ați nădăjduit.

⁴⁶Că de ați fi crezut lui Moisì, ați fi crezut și mie; că pentru mine acela a scris.

⁴⁷Iar dacă scripturilor aceluia nu credeți, cum cuvintelor mele veți crede?