Versete biblice despre îngrijorare

⁴Bucurați-vă pururea întru Domnul, și iarăș zic: bucurați-vă.

⁵Blândețele voastre să se facă știute tuturor oamenilor, Domnul aproape este.

⁶Nimic să nu vă grijiți; ci întru toate prin rugă și rugăciune cu mulțumită cererile voastre să se arăte lui Dumnezeu.

⁷Și pacea lui Dumnezeu, care covârșește toată mintea, va păzì inimele voastre și cugetele voastre întru Hristos Iisus.

⁸De aceea frații mei, câte sunt adevărate, câte sunt cinstite, câte sunt drepte, câte sunt curate, câte sunt iubite, câte sunt de bună lauda; ori ce faptă bună și ori ce laudă, acestea să gândiți.

⁹Cele ce ați învățat și ați luat și ați auzit și ați văzut întru mine, acestea să le faceți; și Dumnezeul păcei va fi cu voi.

²⁵Pentru aceasta grăiesc vouă: nu vă grijiți cu sufletul vostru ce veți mâncà și ce veți beà, nici cu trupul vostru, cu ce vă veți îmbrăcà. Au nu sufletul mai mare este decât hrana și trupul decât haina?

²⁶Căutați la pasările cerului, că nici seamănă, nici seceră, nici adună în jitnițe, și Tatăl vostru cel ceresc le hrănește pre dânsele. Au nu aveți voi mai multă deosebire de acestea?

²⁷Și cine din voi grijindu-se, poate să’și adauge statului său un cot?

²⁸Și de haină ce vă grijiți? Socotiți crinii câmpului cum cresc; nu se ostenesc, nici torc.

²⁹Iar grăiesc vouă, că nici Solomon, întru toată mărirea sa, nu s’a îmbrăcat ca unul dintr’aceștia.

³⁰Deci, dacă pre iarba câmpului, care astăzi este și mâine se aruncă în cuptor, Dumnezeu așà o îmbracă, nu cu mult mai vârtos pre voi, puțin credincioșilor?

³¹Deci, nu vă grijiți zicând: ce vom mâncà? sau: ce vom beà? sau: cu ce ne vom îmbrăcà?

³²Că acestea toate neamurile le caută; că știe Tatăl vostru cel ceresc, că trebuință aveți de acestea toate;

³³Ci căutați mai întâiu împărăția lui Dumnezeu și dreptatea lui, și acestea toate se vor adauge vouă.

³⁴Drept aceea, nu vă grijiți de ziua de mâine, că ziua de mâine va grijì de ale sale. Ajunge’i zilei răutatea ei.

¹Miluește-mă Dumnezeule, că m’a călcat omul, toată ziua dând răsboiu m’a necăjit.

²Călcatu-m’au vrăjmașii mei toată ziua, că mulți sunt cei ce se luptă cu mine dela înălțime.

³Ziua nu mă voiu teme, și eu voiu nădăjduì spre tine.

⁴Întru Dumnezeu voiu lăudà cuvintele mele; întru Dumnezeu am nădăjduit, nu mă voiu teme, ce-mi va face mie trupul?

⁶Drept aceea, smeriți-vă supt mâna cea tare a lui Dumnezeu, ca să vă înalțe pre voi în vreme.

⁷Toată grija voastră aruncând spre dânsul; că acela se grijește pentru voi.

⁸Fiți trezi, priveghiați; pentrucă protivnicul vostru diavolul, ca un leu răcnind, umblă căutând pre cine să înghiță;

⁹Căruia stați împrotivă întăriți fiind în credință, știind că aceleași patimi se întâmplă frățimei voastre cei din lume.

¹⁰Iar Dumnezeul a tot harul, carele ne-au chemat la slava sa cea veșnică prin Hristos Iisus, acela pre voi, cari ați pătimit puțin, să vă facă desăvârșit, să vă întărească, să vă facă puternici, să vă întemeeze.

⁸Iar tu Israile sluga mea, Iacove pre care te-am ales, sămânța lui Avraam, care am iubit.

⁹Pre care l-am luat dela marginile pământului, și dela locurile depărtate ale lui te-am chemat, și ți-am zis ție: sluga mea ești tu, alesu-te-am și nu te-am părăsit.

¹⁰Nu te teme, că, cu tine sunt nu te înșelà, că eu sunt Dumnezeul tău, cel ce te-am întărit pre tine, și ți-am ajutat ție, și te-am întemeiat cu dreapta mea cea cu dreptate.

¹¹Iată se vor rușinà și se vor înfruntà toți vrăjmașii tăi, că vor fì, ca și cum n’ar fì, și vor pierì toți împrotivnicii tăi.

¹²Căutà-vei pre ei și nu vei aflà oameni, cari să te batjocorească pre tine, că vor fì, ca și cum n’ar fì, și nu vor fì cine să se lupte cu tine.

¹³Că eu sunt Dumnezeul tău, cel ce țiu dreapta ta, carele zic ție: nu te teme.

²⁵Acestea am zis vouă, la voi petrecând.

²⁶Iar Mângâitorul Duhul cel Sfânt, pre care’l va trimete Tatăl întru numele meu, acela pre voi vă va învățà toate, și va aduce aminte vouă toate cele ce am grăit vouă.

²⁷Pace las vouă, pacea mea dau vouă; nu precum lumea dă, eu dau vouă. Să nu se turbure inima voastră, nici să se spăimânteze.

²⁸Auzit-ați că eu am zis vouă: merg, și voiu venì la voi. De m’ați iubi pre mine, v’ați fì bucurat, căci am zis vouă: merg la Tatăl; că Tatăl meu mai mare decât mine este.

²⁹Și acum am zis vouă mai ’nainte până a nu fi, ca și când va fi, să credeți.

³⁰Nu voiu mai grăì multe cu voi, că vine stâpânitorul lumei acesteea și întru mine n’are nimic.

³¹Ci ca să cunoască lumea că iubesc pre Tatăl, și precum mi-au poruncit mie Tatăl, așà fac. Sculați-vă să mergem de aici.

¹Până când Doamne, mă vei uità până în sfârșit? Până când întorci fața ta dela mine?

²Până când voiu pune sfaturi în sufletul meu, dureri în inima mea, ziua și noaptea?

³Până când se va înălțà vrăjmașul meu asupra mea?

⁴Caută, auzi-mă Doamne Dumnezeul meu; luminează ochii mei, ca nu cândvà să adorm întru moarte.

⁵Ca nu cândvà să zică vrăjmașul meu: întăritu-m’am asupra lui. Cei ce mă necăjesc se vor bucurà de mă voiu clătì.

⁶Iară eu spre mila ta am nădăjduit, bucurà-se-va inima mea de mântuirea ta, cântà-voiu Domnului celui ce au făcut bine mie, și voiu cântà numelui Domnului celui înalt.